Sicilia dincolo de turism: Piramida de la paralela 38

Un tărâm al artei și al culturii, Sicilia surprinde prin diversitatea poveștilor pe care le oferă, fiind un loc în care vechile istorii ale umanității supraviețuiesc alături de noi manifestări artistice. Una dintre cele mai reprezentative manifestări ale ultimelor decenii este piramida de la paralela 38, aflată în vârful muntelui Motta D’Affermo și parte a ansamblului Fiumara d’Arte. Piramida, dincolo de statutul evident de operă de artă, reprezintă un act de rezistență și o victorie a eticii și a esteticii în fața sistemului.

Anul trecut, drumurile șerpuite ale Siciliei ne-au condus către această destinație în ziua Solstițiului de vară. Deasupra mării și a dealurilor Siciliei, am descoperit piramida, dar și o comunitate de oameni care încă celebrează Solstițiul de vară. Îmbrăcați în alb și făcând ultimele pregătiri înainte de momentul apusului, aceștia ne-au invitat în interiorul piramidei, oferindu-ne ocazia să descoperim una dintre cele mai fascinante povești ale Siciliei și ale luptei dintre artă și autorități.

Piramida, construită din fier și având forma unui tetraedru, reprezintă în viziunea lui Mauro Staccioli, sculptorul acesteia, un loc al cugetării, în care anticul ritual al luminii poate să fie celebrat. Acesta a creat piramida pe o bază triunghiulară, a cărei culmi semnifică arta, religia și filosofia. Așa cum explică chiar Staccioli, piramida nu este concepută ca un edificiu religios, dar poartă valoarea spiritualității, fiind un loc în care oamenii se pot reconecta cu propriile lor credințe. Intenția acestuia a fost să creeze un spațiu secular în care oamenii să poată reflecta la sensul vieții, iar întreaga piramidă este concepută în așa fel încât să ofere un simt al eliberării și al reconectării cu trecutul, istoria și natura.. 

Tocmai de aceea, Staccioli și Antonio Presti – vizionarul din spatele ansamblului cultural Fiumara d’Arte – au adaptat și regenerat vechile elemente ale zonei în noul spațiu al piramidei. Aceasta este construită în apropierea ruinelor orașului antic grecesc Haleasa, reunind astfel istoria multiculturală a Siciliei cu noua creație artistică. În interiorul piramidei, Staccioli a asamblat o spirală din pietre, luminată direct de Soare, printr-o tăietură în fațeta nord-vestică a piramidei. Pietrele folosite de sculptor au fost găsite în timpul excavărilor fostului oraș antic și au origine marină, rămânând acolo după ce apele mării s-au retras. 

Piramida, inaugurată în anul 2010, reprezintă doar una dintre operele de artă din parcul de sculpturi Fiumara d’Arte. Colecția impresionantă de lucrări a apărut din viziunea lui Antonio Presti, acesta dedicându-și existența artei și eticii după moartea tatălui său. Primul său proiect a început în 1982, atunci când l-a rugat pe artistul Pietro Consagra să creeze o sculptură în memoria tatălui său. Sculptura este inaugurată patru ani mai târziu, atunci când Presti decide deschiderea muzeului de sculpturi în aer liber, conceput ca un dar către comunitate. Deși lucrările aveau acordul primariilor, iar Presti deja contractase și alți sculptori pentru realizarea unor noi lucrări, proiectul este suspendat de autorități. Această decizie deschide calea unor lungi procese legale, care se finalizează abia în anul 2006 cu victoria lui Presti și a artiștilor, piramida marcând astfel supraviețuirea artei într-un context ostil. 

În ciuda faptului că acesta a fost arestat, trimis în închisoare, iar autoritățile au încercat să îi demoleze o parte dintre opere, Presti a continuat lupta pentru salvarea artei și pentru dedicarea acesteia locuitorilor din Sicilia. Operele sale nu au un statut privat, având un caracter universal și de unificare, fiind accesibile gratis ori donate locuitorilor. În unul dintre cele mai ambițioase proiecte, Presti a adunat mai mulți artiști și localnici din Pettineo pentru a realiza 1 km de pânză pictată. Pictura lungă de un kilometru a fost întinsă pe străzile satului, iar mai târziu operele artiștilor au fost decupate și donate sătenilor, transformându-le astfel casele în muzee domestice

Mauro Staccioli si Antonio Presti

La fel ca în cazul altor opere din Fiumara d’arte, piramida de la paralela 38, este un spațiu ce își dorește să deschidă o conexiune între om, natură și conștiință. Așezată cu precizie pentru a putea fi traversată de paralela 38, aceasta reamintește de conflictele care îi despart pe oameni – paralela 38 fiind pentru o lungă perioadă de timp granița dintre Coreea de Nord și cea de Sud. În același timp, proiectul caută să readucă conștiința într-o stare de relaxare, conectată cu natura, Soarele și comunitatea.

În timpul scurtei noastre vizite, am putut remarca importanța comunității pentru menținerea piramidei, dar și pentru transmiterea manifestului artistic din jurul său. Sub soarele arzător al Siciliei din iunie, oamenii se strânseseră în jurul piramidei pentru a aranja ultimele decoruri, dar și pentru a reîmprospăta legăturile dintre ei. Interiorul piramidei este deschis în fiecare an în timpul Solstițiului de vară, evenimentul fiind sărbătorit prin ceremonii, cântece, poezii și expunerea unor noi opere de artă. Tocmai de aceea, aproape toți oamenii erau implicați în diverse activități de organizare, aranjând locul pentru ceremonia dedicată Soarelui care avea să aibă loc ceva mai târziu.

Printre ultimele aranjamente și agitația organizării, aceștia ne-au invitat să pășim în interiorul piramidei, dar și să participăm la ceremonia de la apus, explicându-ne obiectivele proiectului Fiumara d’arte. Deși nu am putut să rămânem la întreaga ceremonie, am intrat în piramidă, marcând astfel unul dintre cele mai speciale evenimente ale călătoriei prin Sicilia. Așa cum descrie Mauro Staccioli, intri printr-un tunel lung și întunecat și ieși iluminat de o frumusețe ce face totul să strălucească. Confirmând spusele acestuia, aș putea să adaug că experiența mi-a oferit un simt al apartenenței, dar și o reconectare cu mine însămi. 

Vizita noastră în ziua Solstițiului a fost pur întâmplătoare, dar a fost o decizie care ne-a redeschis conștiința către importanța pe care o dedică oamenii Soarelui. Pentru mii de ani, oamenii și-au planificat viața în jurul Soarelui, creând tradiții și ritualuri în jurul acestuia. Solstițiile și echinocțiile aveau o însemnătate deosebită, ghidând existența a întregi comunități. Astăzi, celebrarea acestor evenimente este adesea simbolică, dar supraviețuirea și reafirmarea unor noi ritualuri în jurul luminii și al Soarelui, demonstrează influența pe care Soarele și mitologia din jurul său au avut-o asupra umanității. Piramida de la paralela 38 nu este una dintre vechile piramide aztece dedicate zeităților Soarelui, ci este o construcție de 30 de metri, prin care Soarele conectează arta, natura și conștiința.  Prin aceasta, Mauro Staccioli și  Antonio Presti au înfăptuit o victorie a artei, confirmând caracterul său provocator și dând naștere unei noi comunități.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 + twenty =

%d bloggers like this: