Scurtă istorie a Soarelui și a relației sale cu umanitatea

O stea încă tânăra, Soarele reprezintă nucleul sistemului nostru solar și sursa primară de energie pentru viața pe Pământ. Urmărind filele istoriei și ruinele arheologice din toate colțurile planetei, suntem martori la fascinația, curiozitatea și importanța sacră oferită Soarelui de-a lungul istoriei umanității. Interpretările ori simbolistica asociate cu cel mai important element astronomic din jurul nostru diferă în funcție de cultură ori perioadă, dar un punct rămâne comun indiferent de loc sau timp: Soarele este esențial vieții omenești și a fascinat omenirea de la începuturile sale până în timpurile moderne. 

Până nu demult, cunoștințele oamenilor despre viața pe Pământ, despre stele și planete proveneau din observație și erau filtrate de normele, valorile și mentalitățile culturii din care făceau parte. Astăzi, tehnologii formidabile și calcule complicate ne răspund la întrebări care ne-au stârnit curiozitatea din cele mai vechi vremuri ale umanității. În același timp, apar noi întrebări despre energia solară și potențiale sale beneficii, dar și despre moartea inevitabilă a Soarelui. 

În așteptarea Solstițiului de vară, am sintetizat cele mai importante lecții învățate de omenire privind Soarele și urmărindu-i schimbările. De la obiceiurile și calculele civilizațiilor străvechi la studiile și cercetările actuale, Soarele continuă să ne captiveze, iar multe dintre misterele relației dintre Soare și Pământ rămân să ne fie dezvăluite. 

Utu, Nut și K’inich Ahau: Soarele ca zeitate

Oamenii din cele mai vechi timpuri și din toate colțurile lumii au observat și analizat mișcările solare, formând teorii și culturi complexe centrate în jurul activității acestuia. Pentru vechile culturi ale umanității, Soarele a fost adesea portretizat ca o zeitate. În cele mai multe cazuri, oamenii făceau observații și construiau povești și temple în jurul acestuia, folosindu-se de evenimentele vizibile din jurul lor: răsărit, apus, durata zilei, eclipse.

Teoriile legate de soare, de prezența sa și de influența sa asupra ordinii lumii și asupra ordinii spirituale a diferit de la cultură la cultură. De aceea, acesta a fost reprezentat atât de zei, cât și de zeițe, primind rolul de “tată” ori de “mamă” al universului sau al regatului. Indiferent de zeitatea care îl reprezenta, Soarele era asociat cu rolul de creator al Pământului și adesea cu cel de ocrotitor al culturilor.

În cea mai veche civilizația cunoscută până în zilele noastre, în Mesopotamia, Soarele a fost reprezentat de zeitatea Utu/ Shamash. Cunoscut ca Utu în mitologia sumeriană și ca Shamash în mitologia asiriană și babiloniană, Utu/Shamash era reprezentarea divină a Soarelui, dar și a moralitații, justiției și adevărului. Se presupune că Utu sau Shamash avea un rol secundar în calendarul mesopotamian, acesta fiind în mare parte bazat pe lună și pe ciclurile sale. Totuși, cea mai mare parte dintre dovezile arheologice despre civilizația acestora a fost pierdută în 612 î.e.n., iar găsirea a douăsprezece tablete Enuma Anu Enlil dedicate soarelui sugerează că acesta ar fi avut totuși un rol mai important decât cel vizibil în calendarul mesopotamian. 

În schimb, egiptenii antici au acordat multă importantă Soarelui, considerându-l sursa creației. În mitologia acestora, Soarele a fost reprezentat de Ra și a fost considerat primul rege al Egiptului. Mai târziu, zeița Nut – zeitatea cerului și a stelor – a devenit o imagine centrală în teoriile egiptene despre astrologie și ciclurile planetare și stelare. Pentru egiptienii antici, Soarele apărea pe cer datorită zeiti Nut, care îi dădea naștere în fiecare dimineață. 

Teorii asemănătoare au existat și în alte culturi din Africa, Asia și Europa. Pentru indieni, cele mai multe ceremonii legate de soare existau în luna recoltelor, arătând recunoștința lor pentru căldura și lumina solară ca protectoare a culturilor, în timp ce druizii au construit numeroși megaliti aliniați la poziția soarelui în ziua Solstițiului de vară.

Totuși, cele mai complexe și exacte teorii despre Soare și rolul său asupra vieții au fost dezvoltate în culturile antice din America de Sud și Centrală. Pentru azteci, Huitzilopochtli, protectorul orașului antic Tenochtitlan, reprezenta zeitatea soarelui. În viziunea acestora, Huitzilopochtli le proteja orașul și civilizația, cerând sacrificii pentru soare, care supraviețuia în cicluri de 52 de ani. De altfel, cea mai mare piramidă din orașul Tenochtitlan a fost cea dedicată soarelui. Nu doar văzută ca un sacrificiu pentru a menține ciclurile solare – despre care aztecii credeau că le influențează culturile și prosperitatea – piramida arăta și scăderea puterii solare în apropierea Solstițiului de iarnă. 

Civilizația mayașă a fost probabil cea mai avansată în domeniul astronomiei, iar studiul cerului, al obiectelor cerești și al evenimentelor astronomice a fost esențial pentru dezvoltarea culturii lor. Mayașii nu doar aveau un zeu al soarelui, Kinich Ahau, dar studiau cu atenție evenimentele astronomice pentru a putea prezice fenomene solare: eclipse, echinocții și solstiții. Cunoștințele lor despre stele, Soare și mișcările solare erau folosite în arhitectură, astfel încât Soarele, luna sau stelele puteau fi văzute prin anumite ferestre ale piramidelor în momente important din punct de vedere astronomic. În cadrul complexului de piramide de la Tikal, piramidele sunt aliniate conform răsăritului și apusului soarelui, în timp ce multe dintre edificiile mayașe arată reprezentări ale Soarelui. Poate cele mai impresionante aspecte ale civilizației mayașe sunt calculele realizate de aceștia urmărind mișcările soarelui, ale umbrelor și ale lunii. Cunoștințele lor în domeniul astronomiei au fost atât de avansate încât au reușit să stabilească durata anului solar la 365.242 de zile, cu o marjă de eroare de doar 0.000198 față de calculele actuale. 

Complexul Tikal
Chichén Itzá, Mexico

Reprezentările mitologice ale Soarelui în cultura modernă

În secolul al XVI-lea, astronomul Copernicus a publicat cartea Despre revoluțiile sferelor cerești, susținând că Soarele este în centrul Universului. Câteva decenii mai târziu, Galileo Galilei a fost acuzat de erezie atunci când a susținut și dezvoltat teoria heliocentrică, conform căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers. Secole mai târziu, sateliții și calculele exacte confirmă multe din teoriile lui Galilei și ne oferă și alte detalii impresionante despre cel mai important element al sistemului solar.

Nicolaus Copernicus

Chiar și în lipsa unor dovezi științifice legate de influența soarelui asupra vieții pe Pământ, oamenii au folosit intuiția și observația, concluzionând că mișcările și schimbările Soarelui sunt în strânsă legătură cu evenimentele de pe Pământ. Tocmai de aceea, între descoperirile științifice și studiile complexe ale ultimului secol, comunități din întreagă lume continuă să mențină vechile tradiții legate de fenomenele solare.

Multe dintre evenimentele pe care astăzi le celebrăm sub formă creștinismului ori a altor religii sunt derivate din vechile tradiții păgâne legate de solstițiile de vară și de iarnă. În calendarul iulian, pe dată de 25 decembrie, locuitorii Imperiului Roman sărbătoreau Dies Natalis Solis Invicti, o celebrare a Soarelui, în preajmă Solstițiului de iarnă. Totodată, multe dintre festivitățile din jurul Solstițiului de vară din lume sunt astăzi legate de sfinți ai calendarului creștin, dar sunt de fapt bazate pe vechile ceremonii și tradiții de celebrare a Soarelui. De aceea, în multe țări europene oamenii organizează focuri de tabăra, dansuri sau chiar se costumează în creaturi mitice.

În America de Sud, pentru indigenii Mapuche din Chile, Solstițiul de iarnă (24 iunie) reprezintă începutul noului an conform calendarului lor tradițional și reîntoarcerea Soarelui, iar în emisfera nordică a continentului, amerindienii încă sărbătoresc prin dansuri și focuri zilele de Solstițiu, considerate esențiale pentru protejarea recoltelor și a bunăstării triburilor lor.

Viitorul Soarelui

Peste miliarde de ani Soarele va muri. Până atunci, Pământul va fi absorbit deja de Soare, care va ajunge în etapa de gigantă roșie, parte a ciclului de viață al oricărei stele. Astăzi, toate aceste evenimente sunt încă foarte îndepărtate, iar oamenii de știință își concentrează resursele pentru a descoperi și dezvolta noi moduri de captare a energiei solare.

În același timp, fuziunea nucleară este unul unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale secolului. Prin fuziunea atomilor de hidrogen, oamenii ar putea genera o sursă infinită de energie verde. Reactorul Wendelstein 7-X din Germania este unul dintre cele mai inovatoare experimente din domeniul fuziunii nucleare, iar noile rezultate din cadrul proiectului dezvoltat de Max Planck Institute of Plasma Physics  oferă speranța că acest tip de energie va deveni o realitate cât mai curând. 

În timp ce aceste proiecte extraordinare sunt dezvoltate, fenomenele solare continuă să ghideze viețile oamenilor, iar vechile tradiții și ceremonii supraviețuiesc în toate colțurile lumii. În fața unor date științifice ce cu greu pot fi concepute de mintea umană, încă apelăm la mitologie și vechi tradiții pentru a celebra fenomenelor solare, pentru că indiferent de cultură ori perioadă, Soarele rămâne sursa noastră primară de energie și viață si un element cheie pentru a elucida tainele universului.  

Bibliografie:

Age and Origin of the Solar System – Earthguide.” http://earthguide.ucsd.edu/virtualmuseum/ita/05_1.shtml.

“Summer Solstice – Alban Hefin | Order of Bards, Ovates & Druids.” https://druidry.org/druid-way/teaching-and-practice/druid-festivals/summer-solstice-alban-hefin.

Brown, E. “Maya Civilization: A Complete Overview Of The Maya … – Scribd.” 19 Aug. 2018, https://www.scribd.com/book/386735869/Maya-Civilization-A-Complete-Overview-Of-The-Maya-History-Maya-Mythology.

Frankfort, H.  ” The Intellectual Adventure of Ancient Man … – Scribd.” https://www.scribd.com/book/380545886/The-Intellectual-Adventure-of-Ancient-Man-An-Essay-of-Speculative-Thought-in-the-Ancient-Near-East.

Baigent, M.  “Read Astrology in Ancient Mesopotamia Online by … – Scribd.” https://www.scribd.com/book/351487127/Astrology-in-Ancient-Mesopotamia-The-Science-of-Omens-and-the-Knowledge-of-the-Heavens.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

two × 1 =

%d bloggers like this: